În ultimele luni, discuțiile despre therianism, un fenomen controversat în care indivizii se identifică profund cu un animal, au ajuns și în Sibiu. Deși cazul este considerat rar, reacțiile din spațiul public și social media variază de la curiozitate la panică. Pentru a înțelege mai bine acest subiect, am apelat la explicațiile psihologului Mihai Copăceanu.
Therianismul implică identificarea profundă a unei persoane cu un animal specific, manifestându-se prin comportamente sau stiluri vestimentare care reflectă această legătură. Deși fenomenul poate părea excentric, acesta nu este complet nou.
„Științific vorbind, therianismul reprezintă un fenomen insuficient studiat, în ciuda unor interviuri calitative și în profunzime cu aceste persoane. În realitate, numărul cazurilor este extrem de mic, comparativ cu isteria și panica răspândită în social media și în presă în ultimul timp,” explică Mihai Copăceanu.
O perspectivă istorică
Fenomenul are rădăcini care pot fi asociate cu alte tulburări sau credințe din trecut. „Au existat cazuri în articolele de specialitate când medicii au constatat existența unor halucinații somatice și/sau vizuale care ar fi putut afecta simțul existenței fizice a persoanelor,” precizează psihologul.
Astăzi, therianismul se manifestă diferit, fiind mai vizibil în rândul tinerilor datorită platformelor de socializare, precum TikTok, care permit popularizarea rapidă a acestui tip de comportament.
Fenomenul în Sibiu: Ce spun cazurile locale?
În Sibiu, therianismul pare să fie un fenomen marginal, întâlnit în special printre adolescenți. „Ce am observat în România și în Sibiu sunt cazuri de adolescenți, dar și de adulți, care s-au comportat ca un animal în anumite contexte sociale, deci publice, de la vestimentație, la atitudini, postură, mers și voce, unii chiar la școală, răspunzând întrebărilor profesorilor cu sunete specifice animalelor, deseori în glumă,” menționează Mihai Copăceanu.
El subliniază însă că astfel de situații sunt rare și, adesea, motivate de dorința de amuzament sau divertisment, mai degrabă decât de convingeri adânc înrădăcinate.
Societatea și influența social media
Un factor care contribuie semnificativ la popularizarea therianismului este influența rețelelor de socializare. „Realmente există o influență a rețelelor de socializare, însă dincolo de acest factor, pe mine, ca psiholog, mă interesează mai mult de ce un adolescent este mai influențabil decât altul,” afirmă Mihai Copăceanu.
El adaugă că societatea noastră reacționează deseori agresiv la astfel de fenomene, în loc să le analizeze cu calm: „Comentariile din social media sunt pline de jigniri, înjurături și atacuri. Atacăm ceea ce nu înțelegem.”
De la divertisment la introspecție psihologică
Majoritatea persoanelor care manifestă astfel de comportamente nu au convingeri rigide legate de identificarea cu un animal. „Deși admit că se identifică mai degrabă emoțional sau spiritual cu un animal, sunt conștiente că sunt ființe umane și în majoritatea timpului se comportă ca alte persoane în public și în privat,” explică psihologul.
El atrage atenția asupra faptului că fiecare caz ar trebui analizat individual: „Noi, ca psihologi, nu putem să ne exprimăm cu certitudine față de cineva sau ceva ce încă nu cunoaștem în profunzime. Este o mare greșeală să ne exprimăm propria opinie fără niciun fundament științific.”
Mihai Copăceanu încheie cu un apel la toleranță: „Societatea noastră este extrem de intolerantă la ceva ‘altfel’. Cu toate acestea, românii și sibienii călătoresc frecvent în țări îndepărtate din Asia și Africa, unde credințele și relațiile cu animalele sunt complet diferite. Ar trebui să fim mai deschiși la diversitate.”
Dacă ți-a plăcut articolul, nu uita să îl DISTRIBUI și pentru PRIETENII tăi!
Tine-ti familia si prietenii informati!
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
\x\vb
