Alexandru Rafila: „Certificatul verde expiră de la 1 februarie pentru cei care nu şi-au făcut doza booster de vaccin anti-Covid”

La data de 1 februarie va expira certificatul digital pentru persoanele care nu au doza a treia (booster).

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat că persoanele pentru care au trecut mai mult de 9 luni de la efectuarea dozei doi de vaccin anti-Covid ar trebui să-și facă doza booster până la 1 februarie, pentru că de la această dată va expira certificatul digital pentru persoanele care nu au doza a treia (booster).

Anunțul a fost făcut de Alexandru Rafila

„S-ar putea să avem o oarecare revitalizare a campaniei de vaccinare dacă după data de 1 februarie va intra în funcțiune mecanismul european, directiva europeană: valabilitatea certificatului de vaccinare este prelungită dacă persoanele se vaccinează cu doza booster într-un interval care să nu depășească 9 luni de la încheierea vaccinării”, a sus Alexandru Rafila.
Valabilitatea certificatelor de vaccinare va fi condiționată de acest interval de maxim 9 luni de la încheierea vaccinării.

„Cine s-a vaccinat în august nu trebuie să-și facă vaccin pentru că nu au trecut 9 luni de vaccinarea cu a doua doză”.

Ministrul Sănătății a vorbit despre tulpina Omicron

„Istoria naturală a pandemiilor demonstrează că așa se întâmplă: cu cât transmisibilitatea unei tupini crește, scade patogenitatea.

Ceea ce se întâmplă cu această tulpină, Omicron, demonstrează că așa este și mi-e greu să cred că vom mai asista la un număr mare de cazuri cu o tulpină care să fie mai patogenă decât Omicron. E posibil să apară variante mai patogene, dar cu transmisibilitate scăzută și atunci o să discutăm despre o manifestare de tip endemic, nu epidemic. Cred că anul 2022 va fi cel în care vom încheia această urgență mondială, globală, de sănătate publică”, a mai spus Alexandru Rafila.

Dacă ți-a plăcut articolul, nu uita să îl DISTRIBUI și pentru PRIETENII tăi!
Tine-ti familia si prietenii informati!

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

NATO nu are obligaţii de apărare militară a Ucrainei, dar, în eventualitatea unui atac al Rusiei, va trebui să intensifice prezenţa militară în zona Mării Negre şi în zona Mării Baltice şi să contracareze atacuri cibernetice.

Uniunea Europeană ar putea să fie nevoită să ia decizii dure, prin adoptarea de noi sancţiuni împotriva Rusiei, găsirii de soluţii la o eventuală criză a gazelor şi primirii de refugiaţi care ar fugi de războiul din Ucraina.

Preşedintele SUA, Joe Biden, a exclus posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina, iar secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat în mai multe rânduri că Alianţa Nord-Atlantică are obligaţii de apărare a statelor membre, excluzând astfel o ripostă militară faţă de un atac asupra Ucrainei, care nu este stat membru.

Doi diplomaţi din cadrul NATO afirmă că modalităţile de susţinere a Ucrainei ar putea include furnizarea de armament american şi intensificarea misiunilor de instruire a militarilor ucraineni, potrivit Reuters, citat de Evz.

Generalul german în retragere Hans-Lothar Domroese, care a condus până în 2016 unul dintre comandamentele NATO, crede că, în cazul unui atac rus asupra Ucrainei, Alianţa Nord-Atlantică va ridica gradul de alertă: NATO ar putea consolida frontul estic, prin trimiterea de unităţi militare mai mari în Polonia şi în statele baltice, ceea ce până acum NATO exclusese. De asemenea, Alianţa ar putea trimite trupe în sud-estul Europei, a afirmat Hans-Lothar Domroese.

Începând din 2014, NATO a avut ca prioritate consolidarea apărării în ţările baltice şi a instalat grupuri militare sub comandament canadian, german, britanic şi american în Letonia, Lituania, Estonia şi Polonia. Estonia a anunţat săptămâna trecută că poartă discuţii pentru suplimentarea prezenţei militare NATO pe teritoriul său.

Generalul american Ben Hodges, care a fost şeful Comandamentului american în Europa în perioada 2014-2017, afirmă că NATO trebuie să se pregătească pentru consecinţe mai ample în cazul unui atac rus asupra Ucrainei. El avertizează că Peninsula Crimeea, anexată de Rusia de la Ucraina în 2014, a devenit portavionul nescufundabil al Rusiei.

Trei state NATO în zona Mării Negre: România, Bulgaria şi Turcia
„Mă aştept ca, în cazul unei noi ofensive de amploare, să apară riscuri de escaladare, fie la nivel maritim, aerian sau cibernetic. Dacă va exista o nouă ofensivă, avem trei state NATO în zona Mării Negre: România, Bulgaria şi Turcia. Trebuie să luăm toate măsurile de apărare colectivă”, declară generalul Ben Hodges.

Doi diplomaţi din cadrul NATO au precizat că miniştrii Apărării ar putea discuta în februarie despre suplimentarea trupelor la comandamentul multinaţional din România.

Generalul Ben Hodges crede că un centru operaţional mai eficient ar presupune intensificarea exerciţiilor navale şi aeriene, schimburi de informaţii şi monitorizarea cu mai multă atenţie a submarinelor ruse şi a porturilor comerciale din Crimeea.

România a cerut intensificarea prezenţei navale NATO în Marea Neagră, dar Bulgaria este reticentă să provoace Rusia. Implicarea Turciei, stat membru NATO, dar care nu face parte din UE, ar fi esenţială.

Alianţa Nord-Atlantică intenţionează să organizeze o nouă reuniune cu Rusia pentru găsirea unei soluţii acceptabile pentru ambele părţi, a declarat marţi secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg.

Rusia este acuzată că a mobilizat aproape 100.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie. Rusia susţine că nu pregăteşte niciun atac, denunţând însă intensificarea activităţilor militare NATO şi intenţiile de extindere spre est. Rusia solicită garanţii de securitate din partea Statelor Unite şi Alianţei Nord-Atlantice.

Dacă ți-a plăcut articolul, nu uita să îl DISTRIBUI și pentru PRIETENII tăi!
Tine-ti familia si prietenii informati!

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.